Dincolo de desene

El-artistul cu chitara

Ce canta seara de seara

Ea-studenta visatoare

Ingropata-n carti, se pare...

Iubirea lor s-a-nfiripat

Insa timpul i-a-ncercat

Devenindu-le dusman,

Despartindu-i an de an

In calea timpului, nimeni nu poate sta

Destinatia-i mereu doar una- moartea-

Nici frumusetea nu rezista,

Dar iubirea? Ea exista.

Ganduri, griji, nevoi si fapte

Au impins-o ca sa poarte

Masca zilnic-a omenirii

Masca fals-a fericirii.

Se-ascundea de el, seara de seara,

Plangea mereu cu lacrima amara,

Iar el, ca orice alt barbat

In bruta s-a transformat...

Ea, un lup fara de haita

Sta in umbra-ngandurata.

Insa nevoia te invata

Ca lupul nu castiga-n viata.

Asa ca a decis in graba

Ca lupul trebuie sa piara

In locul lui, sa zic asa,

A venit pisica-

Felina dulce, siropoasa

Parsiva si tare hoata-

Frumusetea ei se stie,

Consta in viclenie.

Astfel ea s-a refugiat

Nu-n bratele altui barbat

Ci in sunet de chiatara

El-in fumul de tigara.

Amandoi zaceau in lanturi,

Ingeri plansi si obiditi,

Dar din grelele trecuturi

Rasari-va un mic print-

Ochii ei si parul lui

Numele sa nu il spui...

Dragostea a triumfat,

Iar cei doi s-au impacat.

...deocamdat’...

S-au iertat, au suferit,

Ea-i acuma un artist

El-batran, sta si asteapta

Moartea cea nevinovata.

Ea, cu timpu-a inteles

Ca viata n-are niciun sens

Fara al ei ales....

Asa c-a devenit o muza

Pentru-artistii fara scuza.

Rani si nudurui a-ndurat

De fumat s-a apucat

Si-n final, ea a murit.

Pe el print, inalt, frumos

In penumbra l-a zarit,

Timpu,l iata-i de folos.

Acum stau iar amandoi

Sarut lin, pe buze moi.

Tot ce a ramas din ei

E o muzica cam trista-

Viata scurta de artista-

Si-un micut crescut de zei.

Ciclul se va repeta

Tot cu el si tot cu ea.

Povestea asta-i cu morala:

Nu lasati arta sa piara!