Din valurile mintii

Ca un fluture in insectar...

Inchisa intr-o cupola de sticla, asa ma simt. Lumea m-a inchis in ea...sunt doar eu si sute de fluturi... Dar de ce eu? Izolota intr-un pustiu al frumusetii...

De aici de jos, lumea pare mai mare, mai nepasatoare... Dar este lumea mea. Vreau sa scap, sa distrug aceasta bariera. Dar de ce arunc atat de sus? Oare dorinta mea de a evada nu este atat de pura, de reala? Vad fisuri si deja simt aerul infectat al lumii voastre... a intrat in mine exact ca un parazit... Dar mai vreau din drogul vostru. Munca aceasta zadarnica se va sfarsi curand: va voi distruge sau ma voi distruge... N-am de ales....

Acum, stand intinsa pe iarba, privesc spartura... e mult prea sus pentru mine. De ce? Pur si simplu nu inteleg... Oare imi stau in cale? Sunt singura care se opune ecestei evadari? Mi-am distrus sansele, dar i-am eliberat pe ei... Au stat, au asteptat...idoli ai perfectiunii...Niste misei, exact asa sunt... Au profitat de dementa mea si s-au eliberat... Acum pleaca unul cate unul, mandrii pentru escapada lor.

Dar nimeni nu observa sclavul care munceste...toti se bucura in schimb, de munca lui. Acum pustiul s-a marit...pot sa-mi aud gandurile. Dar nu vreau asta. Sunt prea multe, prea re(a)le... Imi vad respiratia... se stinge usor si dispare. Nu pot sa ma opun... Dar zambesc, gandindu-ma ca toti vor ajunge aici... Toti vor disparea mai devreme sau mai tarziu... Dar eu voi fi plecat de mult. Ii voi privi de sus si le voi spune in sfarsit: „ Am fost prima care a scapat, iar voi ati ramas pironiti in acest iad numit viata...”

Curand, curand... Deja simt frigul in oase si linistea din mine...Dar mai este ceva...un foc puternic alimentat de URA, FURIE, SILA. DISPRET. Prin venele mele curge doar RAZBUNARE, doar ZARVRATIRE. Incep sa aud voci si ca intr-un cor, striga continuu: „Fa-o! Nu fi umana tocmai acum. Esti si vei fi un monstru.”

Ma lipesc pentru un moment de cupola de sticla... Privesc afara... Toti trec nepasatori sau prea ocupati de existenta lor. Sunt unii care vin si se uita. Rad si pleaca. Dezgustator fel de a fi sau de a nu fi....OM

Simt acum un miros intepator, dar atat de placut. Nu-mi pot da seama ce este, dar e mai bun ca orice drog sau fum. Ma linisteste atat de repede. Ma inunda, ma tintuieste... Acum sunt ca un fluture prins in insectar, dar curand, voi cutremura lumea voastra si va voi sparge in bucati...

Veti fi ca un puzzle cu piese pierdute si nimeni si nimic nu va va mai intregi....va veti pierde in neant...